Moștenirea și obținerea unui certificat de mostenitor
Procedura succesorală
Deschiderea succesiunii/moștenirii unei persoane coincide cu data morții acesteia. Dovada decesului se face cu certificatul de deces sau cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă.
În funcție de natura sa, litigioasă sau nelitigioasă, procedura succesorală este de competența instanței de judecată sau a notarului public.
Competența notarului public în cadrul procedurii succesorale este una limitată. Astfel, este competent notarul public care își desfășoară activitatea în circumscripția teritorială a judecătoriei din raza ultimului domiciliu a defunctului.
Deschiderea procedurii succesorale nu este sinonimă cu deschiderea succesiunii.
În vreme ce moștenirea unei persoane se deschide independent de voința acesteia sau a succesibililor, odată cu data decesului, procedura succesorală se deschide la cererea oricărei persoane interesate (succesibili, creditorii succesibililor sau creditorii succesiunii, precum și alte persoane care justifică un interes legitim-procurorul când unul dintre succesibili este minor) sau a secretarului consiliului local al localității unde se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii.
Cererea va cuprinde date de stare civilă ale defunctului, nume, prenume, domiciliu ale moștenitorilor prezumtivi, bunurile succesorale (cu menționarea valorii acestora), precum și pasivul succesoral, dacă există. Notarul public va verifica dacă cererea cuprinde toate elementele expres prevăzute de lege, în caz contrar va solicita părților completarea ei.
La primirea cererii, notarul are obligația de a verifica în prealabil dacă este competent din punct de vedere teritorial să dezbată succesiunea(dacă defunctul a avut ultimul domiciliu în raza teritorială a judecătoriei unde notarul public își desfășoară activitatea). După ce constată legala sa sesizare, notarul public are obligația de a verifica în Registrul de evidență a procedurilor succesorale dacă succesiunea respectivă nu a fost deschisă la un alt birou notarial. Camera Notarilor Publici va elibera în acest sens un certificat care atestă neînregistrarea succesiunii cu privire la defunctul respectiv la alt birou notarial. Numai după obținerea certificatului de la Cameră, notarul va proceda la înregistrarea dosarului succesoral în evidențele biroului notarial și la acordarea termenului pentru dezbaterea succesiunii.
Acte necesare:
• actele de identitate ale moștenitorilor;
• certificatul de deces al defunctului;
• certificatul de căsătorie al soţului supravieţuitor ( sau certificatul de deces / certificatul de moştenitor / sentinţa judecătorească de divorţ, certificatul de divorț, după caz);
• certificat de naştere şi căsătorie al descendenţilor (copii, nepoţi) sau al altor rude care au dreptul la succesiune;
• 2 martori care l-au cunoscut pe defunct vreme de cel puțin 10 ani;
• dacă există, testamentul.
De asemenea, vor fi necesare actele care dovedesc averea defunctului pentru stabilirea masei succesorale:
• acte de proprietate ale bunurilor imobile (contract vânzare-cumpărare, proces verbal de predare-primire a locuinţei, contract de împrumut şi adeverinţa de achitare integrală a prețului);
• certificat fiscal eliberat de Administraţia Financiară(valabil 30 de zile);
• acte proprietate automobil (talon, carte de identitate);
• certificat fiscal automobil, eliberat de Administratia Financiară;
• certificat acţionar, carnete C.E.C. , conturi, depozite bancare (extras de cont sau contract de depozit - acestea se vor obține prin intermediul biroului notarial care va transmite băncii o adresă de trimitere);
• act de concesiune pentru locul de veci, adeverinţă cu valoarea locului de veci, e